Belgia – Servicii de cercetare socială – OPEN PROCEDURE VOOR STUDIE NAAR DE PERSONEN VAN WIE NA AFLOOP VAN HUN WERKLOOSHEIDSUITKERING GEEN SOCIO-ECONOMISCHE POSITIE MEER GEVONDEN WORDT

Limitația în timp a alocațiilor de șomaj duce, începând cu 2026, la o ieșire semnificativă din asigurarea șomajului. Pentru o parte dintre persoanele afectate, datele administrative permit stabilirea situației lor socio-economice ulterioare: angajare, altă prestație de securitate socială, boală/invaliditate, ajutor social prin intermediul CPAS sau alocație pentru persoanele cu dizabilități. Pentru un alt grup, situația după încheierea dreptului rămâne totuși puțin clară. Aceste persoane dispăru din urmărire administrativă obișnuită. Absența unui parcurs administrativ vizibil nu înseamnă necesar că aceste persoane sunt lipsite de mijloace de existență. Explicațiile posibile includ, de exemplu, veniturile profesionale proprii sau ale gospodăriei, patrimoniul sau economiile, formarea sau acompaniamentul, plecarea în străinătate, o cerere respinsă de către CPAS, neaccesarea drepturilor sau veniturile/activitățile care nu pot fi identificate pe baza surselor disponibile. Faptul că o persoană nu mai apare în fluxurile clasice de prestări nu înseamnă necesar că este lipsită de mijloace de existență. Explicațiile posibile includ, de exemplu: - veniturile profesionale ale persoanei în sine; - veniturile altor membri ai gospodăriei, excluzând dreptul la venitul de integrare; - venituri temporare sau incert; - deținerea unei economii, unui patrimoniu imobilier sau alte mijloace de existență; - plecarea în străinătate; - lipsa unei rezidențe fixe; - o cerere respinsă de către un CPAS; - sau lipsa unei cereri de drepturi sociale la care persoana ar putea, eventual, avea drept. Studiul trebuie să examineze amploarea, profilul, mijloacele de existență efective, impactul social și evoluția în timp a acestui grup. O atenție deosebită este acordată persoanelor care se adresează unui CPAS fără a primi un venit de integrare, unei posibile intrari întârziate în ajutorul social și persoanelor care rămân invizibile chiar după o legătură complementară a datelor și un lucru de teren. Studiul nu reprezintă o evaluare cauzală generală a reformei, ci include, când este posibil, o comparare limitată a indicatorilor sociali relevanți înainte și după pierderea alocațiilor. Studiul trebuie, în final, să răspundă la patru întrebări: 1. Cine dispare din regimurile administrative cunoscute după încheierea alocațiilor de șomaj? 2. De ce aceste persoane nu mai sunt vizibile? 3. De ce mijloace de existență dispun efectiv? 4. Este această dispariție temporară, sau se constituie un grup care rămâne, pe termen mai lung, în afara angajării, securității sociale și integrare socială? Combinarea legăturii datelor administrative, a unei anchete ciblate și a unui urmărire longitudinală trebuie să permită răspunsul la aceste întrebări într-o manieră fiabilă.